La teatru, concert, cinematograf

 

Oricând respectarea strictă a orei fixate pentru o întâlnire este primul semn al politeții. În valoare-timp „cochetăria” feminină nu poate depăși politicos maximum cinci minute, dar în nici o altă împrejurare politețea nu este atât de riguroasă ca atunci când e vorba de o întâlnire legată de o oră fixată în funcție de alții (ca în cazul întâlnirii pentru a merge împreună la un spectacol sau într-o vizită). Și e mai grav când scuza invocată este matusalemică (și vag caragealescă) replică: „Am întârziat pentru că m-am îmbrăcat”. Calculați-vă timpul în așa fel încât să fiți cât mai punctuali la orice întâlnire. 

La garderobă regulile sunt aceleași ca pretutindeni. În timpul necrsar „împrospătării” detaliilor de toaletă (ceea ce înseamnă punerea la punct, cât mai discret, a „detaliilor” deranjate în drum și atât!) bărbatul rămâne în hol alături de parteneră. Pentru marile „detalii” (machiaj în special, refacerea coafurei etc.) locul cel mai potrivit este evident propriul domiciliu și în nici un caz holul unui teatru împânzit de oameni. 

Ca în orice loc public bărbatul este cel care intră primul și într-o sală de spectacol. tot el este cel care caută locurile în sală. 

Spre locuri se trece cât mai discret, încercând să deranjați cât mai puțin pe cei veniți înaintea dumneavoastră și, în orice caz, cu fața spre cei care stau.

În timpul pauzei, la bufet, bărbatul are datoria de a evita invitatei sau partenerei neplăcerea lungilor așteptări la „coadă”. El va face deci, dacă este cazul, oficiul de a cumpăra și de a oferi, în afara inevitabilei aglomerații. 

Un grav delict de politețe și dovada unui comportament de primitiv este comentarea spectacolului în timpul desfășurării sale. Orice fel de „opinii” critice sau admirative, „explicații”, comentarii etc. sunt strict interzise chiar strecurate la urechea vecinului, pentru simplul motiv că deranjează alți spectatori. 

„O grosolănie inadmisibilă este fuga spre garderobă înainte de lăsarea definitivă a cortinei” (din „Le livre d`or du savoir-vivre” ) . Chiar în epoca noastră de ritmuri rapide, cele câteva minute câștigate la acest preț nu merită calificativul aspru pe care vi-l atrageți în conformitate cu codul elvețian. rămâneți deci pe locuri, aplaudați sau nu, și părăsiți sala după terminarea spectacolului. 

”Fluierăturile ca manifestare a entuziasmului și aprobării sunt un semn de mentalitate neevoluată” ( „Le livre d`or du savoir-vivre” ) . 




Niciun comentariu: