Cozorocul unei băşti poate fi proiectat ca fiind parte a
unui bor de pălărie.
Să presupunem că basca, atunci când este aşezată pe cap stă
mulată pe suprafaţa capului. Asta înseamnă că circumferinţa interioară a băştii
coincide cu perimetrul capului în zona respectivă. Deci, circumferinţa
exterioară a băştii (perimetrul băştii) este de fapt perimetrul capului
suplimentat cu adaosul de grosime. Putem reprezenta cele două perimetre prin
două cercuri concentrice de centru Q şi raze r1 şi r2.
Grosimea straturilor de material se măsoară practic la circumferinţa băştii în zona de cuprindere, având aspect final, după asamblare (se face o mostră cu zona respectivă).
Borul unei pălării poate fi asemănat cu un trunchi de con.
Astfel, lăţimea borului este generatoarea trunchiului de con, planul
deschiderii pălăriei în zona de cuprindere a capului (şi totodată planul
circumferinţei superioare a borului) este baza mică a trunchiului de con, iar
planul circumferinţei inferioare a borului este baza mare a trunchiului de con.
Deci, r este raza bazei mici a trunchiului de con
(circumferinţa superioară a borului), iar
R este raza bazei mari a
trunchiului de con (circumferinţa inferioară a borului).
De asemenea, forma borului depinde şi de poziţia şi
înclinarea acestuia faţă de pălărie, mai exact faţă de axa verticală şi de
planul deschiderii pălăriei. Deci, vorbim de fapt de înclinarea pe care o are
generatoarea trunchiului de con faţă de axa trunchiului de con şi faţă de
planul bazei mici. Mai concret, putem nota cu
α
unghiul pe care îl face generatoarea faţă de înălţimea
trunchiului de con, iar cu γ unghiul pe care îl face generatoarea cu
planul bazei mici. Şi dacă vorbim de modul de înclinare a borului înseamnă că
vorbim şi de cel al cozorocului.
γ = unghiul de înclinare a
generatoarei (cozorocului) faţă de planul bazei mici (circumferinţei
superioare)
m(α)
= 90°
- m(γ)
Construim
desfăşurata borului trasând două sectoare de cerc ce au un unghi comun, β şi raze VB’ şi VB. Aşezăm valoarea
unghiului β1 simetric
faţă de bisectoarea unghiului β.
Forma cozorocului poate varia în funcţie
de :
-
gradul de înclinare faţă de planul deschiderii băştii, adică dacă dorim un
cozoroc cu o alură mai deschisă, mai expusă, atunci vom micşora unghiul γ dintre
cozoroc şi planul perimetrului bazei băştii, iar dacă dorim un cozoroc cu o postură
mai adunată către faţă, mai tăinuitoare, atunci vom mări valoarea unghiului γ;
iar unghiul de înclinare poate fi constant sau variabil de-a lungul întinderii
cozorocului, caz în care raza VB’ o păstrăm aceeaşi sau o putem modifica de la
un capăt la altul al lungimii cozorocului;
-
lungimea arcului interior, ce este parte a circumferinţei superioare a borului
şi se poate întinde pe jumătate din aceasta, pe mai mult de jumătate sau pe mai
puţin de jumătate, în diverse mărimi;
-
poziţia cozorocului faţă de linia de simetrie a băştii;
-
direcţiile laturilor laterale ale cozorocului, care pot fi: paralele cu
bisectoarea unghiului β1, cu o pantă micşorată spre arcul exterior, cu o pantă
mărită spre arcul exterior sau cu pante asimetrice;
-
colţurile cozorocului, care pot fi: drepte, ascuţite, obtuze, racordate în
diverse forme;
-
lăţimea cozorocului care poate avea diferite mărimi;
-
forma conturului exterior, adică a cantului (fără linia care va fi asamblată la
bască), care poate fi în linie continuă, linie cu forme frânte sau linie cu
forme ondulate.
Concluzie:
Pe
scurt, pentru a construi un cozoroc de bască avem nevoie de următoarele date
iniţiale:
Modul cum se construieşte este următorul:
Şi
gata cozorocul !
Purtare plăcută şi de
efect !
Gina-Loredana Meluţă
