Politețea pe stradă

 

Prima regulă a politeții „de stradă” obligă să ieși din casă numai corect îmbrăcat, chiar dacă e vorba de „a da o fugă până la magazinul din colț” . Corect îmbrăcat înseamnă potrivit cu ora și împrejurarea (vezi mai departe) . 

Interdicții absolute : pe stradă nu se scuipă și nu se aruncă hârtii (decât în locurile indicate, adică în coșurile de hârtii) . 

Un om cizilizat nu se oprește în stradă pentru a-și lega șiretul desfăcut, a se pieptăna, a-și aranja ținuta etc. . „Machiajul” pe stradă nu este o pildă de atitudine politicoasă. Oriunde se poate găsi un loc mai retras, ascuns pe cât se poate privirilor, unde „repararea” unor asemenea accidente să se facă discret. 

Ultima limită de impolitețe este în Anglia mâncatul pe stradă. Fără excesiva rigoare engleză, toate codurile de politețe condamnă însă satisfacerea acestei necesități vitale din mers. 

„A mesteca chewinggum pe stradă este o barbarie” (Din „Le livre d`or du savoir-vivre” ). Fără comentarii. 

Femeile nu pot fuma pe stradă sub nici un motiv. Este poate în această regulă o urmă de „neegalitate” dar care merită să fie menținută pentru că apără feminitatea. 

Un om politicos este un om prevenitor. A ajuta indiferent pe cine are nevoie de ajutorul dumneavoastră, dar în special femeile și bătrânii, este mai puțin și este mai mult decât un act de politețe. Este o obligație elementară. 

Evident, în cazul unui accident, indiferent de natura lui, este obligatorie intervenția cu orice gest sau acțiune care poate ajuta în situația dată. 

A acosta necunoscuți (sau necunoscute) pe stradă este strict interzis. Vă puteți adresa unei femei necunoscute (sau chiar unui bărbat) numai în cazul clar în care ea are nevoie de ajutorul dumneavoastră și fără a încerca să prelungiți „conversația” dincolo de marginile necesității care a impus-o. 

Puteți refuza să discutați cu o femeie sau cu un bărbat mai în vârstă care vi se adresează cu o rugăminte ? Toate „codurile” răspund unanim : Nu ! 

Pe stradă locul de onoare, în ordinea priorității, este întotdeauna la dreapta. Pe trotuarele înguste, la „treceri” și atunci când cel care are „prioritatea” dorește, de exemplu, să vadă vitrinele este permisă excepția. 

În împrejurări speciale, în care există un „pericol” oarecare (de la alunecare și până la stropit cu noroi) la pasaje, poteci, treceri înguste etc. , se acordă celui care are prioritate locul cel mai puțin periculos. 

Totdeauna doi bărbați vor încadra femeia pe care o însoțesc. Vor proceda la fel două femei însoțite de un bărbat. Cea care are prioritate se va afla la dreapta. Atunci când grupul e format din trei bărbați sau din trei femei „locul de onoare” este la mijloc. 

Nu se merge pe trotuar în patru sau cinci. Toate „codurile” interzic grupurile mai „largi” decât „trio” . 

La treceri înguste cel din strânga rămâne în urmă, în afara cazului când e vorba de două femei încadrând un bărbat și când totdeauna bărbatul e cel care dă prioritate femeilor. 

Pe stradă nu se angajează discuții cu o persoană însoțită. În acest caz inițiativa aparține numai acesteia, indiferent de alte considerente. 

Dacă bărbatul care însoțește o femeie este obligat să oprească un cunoscut, el nu-și poate lăsa „la o parte” partenera, sub nici un motiv, nici pentru câteva secunde. 

Cel obligat să „rămână în urmă” (pentru a vorbi cuiva sau din orice alt motiv) scurtează pe cât poate „motivul” și ajunge repede din urmă grupul. 





Niciun comentariu: